Ne-am obişnuit ca în fiecare an o multitudine de companii de consultanţă să ofere viziunea lor asupra trendurilor momentului în industrie. Dar pentru ca acestea să fie cu adevărat utile şi să formeze baza viitoarelor strategii, retailerii şi brandurile ar trebui să se uite la fenomentele care au impact pe o perioadă mai lungă de timp, şi nu doar la „acum şi aici”. Un raport al agenției de consultanță în strategii de shopper dunnhumby analizează nouă tendinţe majore în consum care vor modela retailul alimentar şi industria bunurilor de larg consum în următorii 4-5 ani.

Convenience. Rapid, ușor și simplu sunt cele trei cuvinte cheie pentru consumatorul actual. Este un trend alimentat de lipsa resursei timp și de faptul că, în societatea contemporană, un număr din ce în ce mai mare de femei lucrează, jonglând între carieră și familie.

Este adevărat, tehnologia ne salvează timp, dar pe de altă parte îl și “înghite”. Ziua normală de muncă, cu program între orele 9.00 – 18.00, s-a erodat, iar forța de muncă de astăzi este mereu conectată, verificând și răspunzând la mesaje 24 h din 24, 365 de zile pe an. Prin urmare, în acest context, tot ce ușurează viața este binevenit.

Dacă vreți, strămoșul acestei tendințe este modestul deja ready meal, însă atenție, pe viitor trebuie să duceți lucrurile la alt nivel și de-a lungul tuturor etapelor din procesul de achiziție.

Două exemple de modele de businessuri care au potențial de a crea disrupție sunt Hello Fresh și Blue Apron care au dat o cu totul nouă dimensiune banalului serviciu de livrare acasă: îți planifică meniul, îți achiziționează produsele necesare, în cantitățile potrivite, și ți le aduce la ușă. Există două tipuri de abonamente, unul pentru două persoane și altul pentru patru persoane, iar costul variază în între 8 și 10 dolari pe persoană.

Plus valoare. Efectele crizei economice izbucnite în 2008-2009 își vor face simțită prezența încă un deceniu de acum încolo, statisticile Fondului Monetar Internațional previzionând că nivelul șomajului va rămâne mult mai ridicat decât înainte de 2008 în majoritatea țărilor. O întreagă generație a fost astfel nevoită să își schimbe dramatic comportamentul de cumpărare. Nu numai că este la modă să fii frugal, ci chiar a devenit o modalitate de a câștiga un status social printre cunoștințe.

Gândiți-vă la curente precum “upcycling” care presupune nu doar reciclare, ci și transformarea creativă a gunoaielor sau produselor nedorite. Cumpătarea a devenit astăzi o formă de exprimare și o valoare prin care indivizii se auto-definesc. Pe de altă parte, consumatorii au posibilitatea acum mai mult ca niciodată să compare prețuri și branduri și vor continua să caute cel mai bun raport calitate preț. Asta nu înseamnă că totul va deveni o mare negociere și goană după promoții, oamenii vor căuta mereu micile plăceri culinare ale vieții. Așadar, în acțiunile voastre, luați în calcul atât conceptul de valoare, cât și pe cel de lux accesibil.

Este adevărat că oamenii sunt în căutare de modalități de a economisi, dar își doresc să facă asta fără compromisuri în dreptul calității. De altfel, succesul discounterilor poate fi atribuit în parte dorinței de a primi mai mult pentru mai puțin. Inițiativa deja celebră a retailerului Intermarche, “Inglorious fruit & vegetables” (Fructe și legume dezonorante – trad.), este un bun exemplu de cum puteți monetiza inteligent acest trend. În definitiv, de ce să plătești mai mulți bani pe fructe și legume doar pentru că arată bine?

O economie socială. Internetul ne permite astăzi să comunicăm cu o diversitate de grupuri, lucru fără precedent în istoria umanității, iar această schimbare profundă a modului în care interacționăm a născut noi modele de business, platforme precum eBay, Etsy sau “Not on the High Street” devenind jucători importanți în retailul online.

De asemenea, această creștere în importanță a componentei sociale se reflectă și în modul în care companiile se raportează la consumator, făcându-se trecerea de la “informații despre consumator” la “informații de la consumator”. Consumatorii sunt mai mult ca niciodată consultați, invitați la dialog și implicați în deciziile de business, fie că vorbim de produse sau de servicii noi.

Dezvoltarea unei comunități în jurul afacerii dvs. vă dă oportunitatea să inovați și să creați produse în sistem “crowd-sourcing”. Sunt și exemple mai extreme pentru această tendință, inițiative care facilitează schimbul de produse și care scot din ecuație cu totul retailul convențional.

Un astfel de caz este Hello Compost care oferă rezindeților din New York produse proaspete în schimbul gunoaielor menajere. Astfel de platforme pot aduce pentru retaileri mari provocări, pentru că din perspectiva consumatorului răspund la aceeași nevoie, deși nu se aseamănă deloc cu modele clasice de comerț.

Un alt mod prin care această economie socială își va face simțită prezența este reprezentat de inițiativele de co-achiziție. Platforma Mumsnet, spre exemplu, a demarat deja achiziții de grup pentru produse premium.

Younique, personalizare + unicitate. Cu toții ne dorim să ne exprimăm și să fim recunoscuți la nivel individual, iar brandurile pot juca un rol important în acest proces pentru ca alegerile noastre spun și ele ceva despre noi. Din ce în ce mai mult consumatorii își doresc produse și servicii care sunt special create pentru ei și care comunică la un nivel foarte personal.

Există și câțiva factori de mediu care contribuie la trecerea de la producția și marketingul de masă către nevoia de personalizare. Producția la scară redusă devine viabilă, iar oamenii de marketing au acces la date care le permit să micro-targeteze consumatorii.

Asistăm acum la un boom de produse personalizate. De la exemple relativ simple de implementat, cum ar fi cel al personalizării bomboanelor M&M’s sau a sticlelor de Coca-Cola, până la produse mult mai sofisticate, mixuri de arome, precum Whiskey Elements sau Pepsi Spire.

Consumatorii vor favoriza tot mai mult comunicarea și serviciile targetate, iar unii retaileri deja s-au grăbit să le îndeplinească dorința. Un astfel de exemplu este AskZappos, un serviciul personalizat oferit de retailerul online de fashion Zappos. Utilizaorii încarcă fotografii ale unui obiect pe care îl plac, prin mesaj sau email, iar Zappos face o selecție de produse identice sau similare pentru ei.

(Con)Fuziune culturală. Globalizarea a facilitat importul și exportul de culturi. Migrarea a fost un fenomen relativ comun de-a lungul istoriei, dar ce vedem acum este apogeul acestei mișcări. Occidentalii celebrează acum Noul An Chinezesc, indienii sărbătoresc Halloweenul și Crăciunul.

Evenimentele și tradițiile se mișcă și ele prin lume aducând noi oportunități pentru retaileri și branduri. Un exemplu elocvent în acest sens este conceptul de Black Friday de care, până acum cinci ani, nici nu se auzise în Marea Britanie. În 2014 însă a fost un eveniment atât de popular încât mulți dintre retailerii online nu au putut face față cererii venite din partea consumatorilor. Și în viața de zi cu zi, alimentele pe care le consumăm au din ce în ce mai mult o încărcătură multiculturală.

Plaza Fiesta este un concept de retail gândit integral având consumatorul de origine hispanică în minte. În propriile lor cuvinte, “aceasta este o destinație unde se întâlnesc diverse culturi, iar odată intrat aici vei simți că ai pășit într-o altă țară unde toate simțurile tale vor fi fascinate.”

Brandul de alimente halal britanic, Soffron Road, s-a parteneriat cu lanțul de supermarketuri american Whole Foods Market pe durata Ramadanului, oferindu-le cumpărătorilor șansa de a câștiga carduri valorice Whole Foods Market și produse halal marcă privată.

Mereu conectat. Este ciudat când ne gândim acum că exista o vreme în care oamenii se logau la internet pentru a naviga. Era telefoanelor inteligente a făcut ca indivizii să trăiască simultan și online și offline și există o multitudine de platforme și aplicații prin care putem să ne conectăm cu alții. Cât de adesea vi se întâmplă ca atunci când vă uitați la televizor să vorbiți la telefon sau să navigați pe internet?

Și pe viitor tehnologia mobilă va continua să modeleze retailul, atât din perspectivă comercială, cât și canal de comunicare. Lumea fizică și cea virtuală vor fi și mai conectate și drumul spre achiziție tot mai complex. În plus, tehnologiile implementate în magazin vor aduce un plus de interacțiune între retailer și cumpărător.

Una dintre inițiativele interesante care reflectă această tendință este Fly By Knight în Mumbai, un serviciu care oferă livrări la domiciliu seara pentru alimente, băuturi și chiar țigarete sau prezervative pentru o taxă de nici un dolar. Comenzile ajung la ușă în 30 de minute.

Retailerul american Target a implementat în aplicația mobilă un serviciu prin care cumpărătorii pot găsi rapid în magazin orice produs pe care l-au pus în lista de cumpărături. Odată ajunși în magazin, aceștia pot face opriri rapide doar la produsele din listă.

ShopDrop este o altă aplicație gratuită disponibilă pentru piața din Statele Unite ale Americii care, la cererea consumatorilor, le trimite acestora notificări cu promoții și oferte disponibile la magazinele din perimetrul în care se află la un moment dat.

Sănătate și bunăstare. Peste 70% din populația globală crede că este mai puțin sănătoasă decât generația precedentă și se așteaptă ca retailerii și producătorii, mai degrabă decât guvernanții, să îi susțină în încercarea de a duce o viață mai sănătoasă.

Obezitatea, diabetul, hipertensiunea și alte boli care țin de stilul de viață actual sunt probleme acute la nivel global, iar consumatorii au devenit mai conștienți de implicațiile pe care alimentația o are asupra vieții. Își pun întrebări mai multe și cer o mai mare transparență cu privire la proveniența și componența produselor. Produsele locale, proaspete, sunt la mare cerere acum.

Bien! este un restaurant care servește mâncare creată pentru a spori starea de bine, cu un meniu organizat pe categorii și rețete care combat probleme medicale precum hipertensiunea, diabetul sau stresul.

Un alt exemplu vine de la brandul de apă Vittel care a creat un prototip de capac de sticlă care încurajează oamenii să bea mai multă apă, iar compania americană “Meal in a Jar” face livrări de salate proaspete la borcan. Fiecare borcan conține ingredientele pentru o singură porție, iar acestea provin direct de la ferme.

Reforma la nivelul familiei. Pe măsură ce generația baby boomer (persoane care s-au născut între anii 1946 și 1964) a ajuns la vârsta a treia, majoritatea națiunilor se confruntă cu problema populației îmbătrânite. În același timp însă, percepția asupra bătrâneții se schimbă. Să ai 70 de ani acum este foarte diferit de ce însemna cu o generație în urmă, iar ideile preconcepute despre pragurile demografice se modifică.

Spre exemplu, în Marea Britanie, femeile sunt acum cele care dețin majoritatea când vine vorba de jucat jocuri video și sunt mai mulți utilizatori de astfel de jocuri cu vârsta de peste 44 de ani decât sub 18 ani. În plus, grupul demografic care crește cel mai mult pe Twitter este cel cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani.

De altfel, toate evenimentele specifice ciclului vieții se întâmplă mai târziu: te căsătorești mai târziu, ai copii mai târziu, iei decizii de achiziții majore – cum ar fi o casă – mai târziu. Drept consecință, copiii trăiesc cu părinții mai mult timp, în timp ce din punct de vedere social, cresc familiile formate dintr-un singur părinte, numărul de femei angajate, iar bărbații preiau un rol mult mai activ în creșterea copiilor.

Sunt deja companii care au venit în întâmpinarea acestei realități prin abordări inedite. Spre exemplu, producătorul de biscuiți graham Honey Made a derulat o campanie televizată care celebra dragostea între membrii unei familii în anii post-divorț.

O abordare similară am văzut și la operatorul de telefonie mobilă Airtel care, văzând numărul tot mai mare de relații eșuate din cauza presiunilor de a performa la locul de muncă, a lansat o campanie în care telefonul își depășea rolul de device de comunicare și se “juca” de-a cupidon.

Și rețeaua de restaurante cu specific italian The Olive Garden a derulat o promoție prin care oferea servicii de babysitting pentru părinți pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a ieși în oraș.

Componenta etică. Responsabilitatea socială nu este nici pe departe un concept nou în lumea businessului. Încă de la începutul revoluției industriale au existat numeroase exemple de companii care au căutat să facă afaceri cu respect față de mediu și oameni.

În ultimii 30 de ani au existat, de asemenea, și multe cazuri de activiști care au boicotat companii și produsele acestora pentru comportamentul moral dubios și datorită lor astăzi suntem înclinați să privim cu mai multă încredere pe cei care au coloană vertebrală.

Rămâne totuși de văzut dacă putem vorbi cu adevărat de apariția unei conștiințe sociale în rândul consumatorilor sau pur și simplu este o simplă urmare a faptului că brandurile văd un plus valoare în a fi văzute ca responsabile social. Ce este clar e că brandurile nu pot trăi doar din etică, ci acesta este doar un motiv în mixul de argumente care îi determină pe consumatori să achiziționeze un produs sau altul.

Aplicația Buycott, care îi ajută pe consumatori să își gestioneze cheltuiele zilnice și să susțină prin alegerile lor diferite cauze sociale, este doar un exemplu al modului în care acest trend își face simțită prezența. Plecând de la numeroasele cazuri celebre de violență împotriva femeilor în India, Gillette a lansat campania “Soldier for Women” prin care încuraja bărbații să se implice dacă sunt martorii unor astfel de situații.

Nu în ultimul rând, brandul britanic de cafea Kenco a ajutat 20 de tineri din zonele violente ale Hondurasului oferindu-le training și suport financiar pentru a deveni fermieri de cafea, în cadrul unei campanii de amploare denumită Coffee vs. Gangs.

 

Sursa: Progresiv