Ostilitatea fata de comertul modern, o amenintare la libertatea consumatorilor

25 mai 2015. Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) tine sa isi reafirme sprijinul fata de masura de reducere a TVA la produse alimentare adoptata de Guvernul Romaniei,  care va intra in vigoare la 1 iunie 2015.

Asociatia Marilor Retaileri din Romania a recomandat tuturor membrilor sai sa utilizeze toate instrumentele comerciale care le stau la dispozitie pentru ca scaderea TVA sa se regaseasca in pretul la raft si sa fie, astfel, in beneficiul consumatorului. Aceasta pozitie a fost exprimata si in sedintele oficiale avute la Ministerul Agriculturii la care au participat Ministerul de Finante, Consiliul Concurentei, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, dar si la Comisia pentru Agricultura a Camerei Deputatilor.

AMRCR reitereaza faptul ca intelege sa fie partener al Guvernului in acest proiect si reaminteste ca membrii AMRCR au cerut FMI in urma cu patru ani reducerea TVA la alimente in vederea relansarii consumului, facilitarii accesului clientilor la produse alimentare de buna calitate si redirectionarii bugetului familiilor si catre produse nealimentare.

Reamintim opiniei publice si faptul ca acuzatiile de crestere artificiala a preturilor in perioada premergatoare cresterii TVA nu au fost confirmate de nicio institutie abilitata in acest sens. Dimpotriva,  Institutul National de Statistica a dat publicitatii, recent, indicele preturilor, potrivit caruia majoritatea preturilor au scazut in ultimele luni.

In pofida acestor elemente a devenit evident in ultima perioada ca exista un plan al grupurilor de interese deranjate de lupta Guvernului impotriva evaziunii fiscale prin care se incearca demonizarea supermarketurilor si portretizarea acestora in „tapi ispasitori” pentru diverse pretinse probleme cu care s-ar putea confrunta diferite sectoare din agricultura romaneasca. In aceasta strategie distructiva nimic nu a fost uitat: s-au folosit termeni precum „sabotaj” sau „tun” sau expresii precum „profiturile se ascund in buzunarele comercianților” pentru a ilustra situatii de modificari ale preturilor la diverse produse, fara a se fi mentionat daca aceste produse erau sau nu in promotie in perioadele monitorizate, daca diferitele comparatiile se refereau la aceeasi marca de produs, acelasi producator, acelasi comerciant sau aceeasi unitate de masura. Retailerii au fost acuzati de practici incorecte in relatiile cu furnizorii precum si de transfer al profitului in afara tarii, folosindu-se, bineinteles, intreg arsenalul nationalist-populist de rigoare.

Mai mult, recent am putut constata ca au devenit foarte vocale si personaje care sub protectia termenului  „investitor” vor sa transfere catre supermarketuri pierderile suferite ca urmare a precaritatii propriului management.

Insa fara indoiala cea mai mare surpriza sau, mai bine zis, stupefactie ne-a fost provocata de usurinta cu care, sub pretextul sprijinului acordat producatorilor locali, s-au promovat concepte si initiative care nu numai ca nu au nimic de-a face cu existenta unei piete libere si concurentiale, dar in subsidiar urmaresc sa deturneze o parte a consumului catre proprietarii pietelor unde cvasi-totalitatea operatiunilorcomerciale este nefiscalizata.

Rezultatul concret pe care si-l doresc cei care nu vad cu ochi buni reducerea TVA este diminuarea sumelor varsate la bugetul de stat laolalta cu discreditarea si, daca este posibil penalizarea, celor care platesc transparent cele mai mari astfel de sume precum si punerea Guvernului in situatia in care sa ia in calcul amanarea sau chiar renuntarea la aplicarea reducerii generale de TVA de la 24% la 20%, la inceputul anului 2016, fapt ce va aduce importante prejudicii membrilor nostri care comercializeaza produse nealimentare.

AMRCR reaminteste public ca negocierile dintre furnizori si fiecare lant de magazine sunt confidentiale din punct de vedere al termenilor contractuali, al bugetelor de marketing si al termenelor de plata. Intotdeauna furnizorii supermarketurilor isi primesc contravaloarea marfurilor exact la termenele prevazute in contracte. Furnizorii au dreptul de a sesiza Consiliul Concurentei pentru a semnala presupusele practici incorecte de pozitie dominanta. Profiturile lanturilor de magazine pot fi consultate cu usurinta la registrul Comertului de unde cei interesati le pot obtine si le pot face publice. Luam chiar in considerare actionarea in justitie a tuturor celor care, prin declaratii halucinante si absurde, nu pot face dovada unei asa-zise repatrieri a profiturilor.

Marii retaileri au modernizat comertul din Romania, iar serviciile oferite consumatorilor sunt la cele mai inalte standarde, in conditii de maxima siguranta alimentara realizata prin trasabilitate, etichetare, depozitare si vanzare. Toate aceste beneficii pentru clientii nostri trebuie luate in considerare atunci cand vorbim de costurile de functionare pe o piata extrem de concurentiala ca cea din Romania, bazata in primul rand pe oferta calitate-pret, fapt ce determina o batalie si mai acerba intre retaileri – pe diverse segmente de comert (cash&carry, mari suprafete, proximitate, discounteri) pentru castigarea, satisfactia si fidelizarea fiecarui client.

Nimic insa nu opreste consumatorul sa se indrepte, daca doreste, catre pietele agro-alimentare sau micii comercianti. Din aceasta perspectiva apare cu atat mai deplasata si mai nejustificata dorinta unora de a inchide supermarketurile duminica si in timpul sarbatorilor legale. Obiectivul urmarit este acelasi – diminuarea sumelor varsate la bugetul statului prin scaderea vanzarilor. Insa pe cei care pretind ca vor sa ia aceasta masura in sprijinul producatorilor locali si consumatorilor nu ii intereseaza ca de fapt multi producatori si procesatori care lucreaza cu supermarketurile isi vor vedea puse in pericol afacerile deoarece comenzile se vor reduce ca urmare a scaderii consumului si a perisabilitatii de peste week-end.

Mai mult, o parte semnificativa din personalul acestora isi va pierde stabilitatea financiara, cu toate neplacerile care decurg din aceasta situatie.

La finalul acestei scrisori vrem sa ne referim si la relatia dintre supermarketuri si producatorii/produsele romanesti. Prin eforturile noastre, toti clientii au posibilitatea sa isi aleaga din magazine produse locale si traditionale care sunt marcate vizibil. In plus, informatii despre produsele romanesti se pot regasi in cvasi-totalitatea mijloacelor specifice de informare; cataloage, flyere, brosuri, site-urile comerciantilor etc.

Programe comerciale speciale au fost dezvoltate cu multi producatori romani, calibrate dupa potentialul acestora, dar si dupa sezonalitatea produselor. Cateva exemple ar fi: BILLA – Bun de Romania; METRO – De-ale noastre; PENNY- Produs in Romania; MEGA IMAGE – Sere, Gusturi romanesti; KAUFLAND – Din toata inima pentru Romania; CORA – cora alege romaneste; CARREFOUR – Filiera calitatii; Din gradina, la Carrefour, etc.

AMRCR isi propune in perioada urmatoare sa comunice mult mai multe detalii si informatii despre astfel de programe. Desigur ca exista in continuare potential de consolidare a unor astfel de initiative, iar trendul este crescator.

In concluzie, marile lanturi de magazine considera ca singurii care pot face diferenta pe o piata libera din punct de vedere concurential sunt consumatorii, iar interventiile legislative sau administrative de orice fel, care nu tin seama de acest adevar fundamental si nici nu se regasesc in practica europeana, vor crea probleme colaterale, cu impact economic greu de estimat.